Vine potopul! Toată lumea trebuie să fie pregătită pentru consecinţe grave
În ultimii trei ani, starea vremii pe Pământ a fost influențată de un fenomen natural numit La Niña, care se caracterizează prin temperaturi mai reci în Oceanul Pacific de Est și temperaturi mai scăzute în întreaga lume.
Cu toate acestea, meteorologii prevăd că undeva între vara lui 2023 și sfârșitul anului, vom asista la tranziția către un alt fenomen oceanic numit El Niño.
Această schimbare majoră va aduce cu ea creșterea temperaturilor și variabilitatea crescută a precipitațiilor.
Aceste modificări pot avea un impact semnificativ asupra sănătății umane, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor.
El Niño poate contribui la extinderea populațiilor de țânțari purtători de agenți patogeni, la creșterea bacteriilor și la proliferarea algelor toxice.
Acest scenariu oferă o perspectivă asupra modului în care schimbările climatice pot influența răspândirea bolilor infecțioase și ar putea conduce la apariția și răspândirea unui număr mai mare de țânțari purtători de agenți patogeni, bacterii și alge toxice.
“Concluzia este că există numeroase efecte diferite asupra sănătății care ar putea apărea în contextul unui El Niño”, a declarat Neil Vora, medic al organizației non-profit Conservation International, pentru Grist.
„Asta înseamnă că trebuie să monitorizăm situația îndeaproape și să ne pregătim”, susține acesta.
Fenomenul meteorologic cunoscut sub numele de El Niño poate avea consecințe semnificative asupra mediului și sănătății umane. Acesta poate duce la creșterea populațiilor de țânțari purtători de boli, bacterii și alge toxice. La fel ca și în cazul fenomenului La Niña, impactul El Niño se extinde mult dincolo de regiunea sa de origine din Pacific.
Regiunile uscate, cum ar fi Chile, Peru, Mexic și sud-vestul SUA, pot să se confrunte brusc cu ploi și zăpadă în timpul unui El Niño. Cu toate acestea, alte zone ale lumii, precum nord-estul SUA, Amazonul și regiunile tropicale din sud-estul Asiei, pot experimenta scăderi semnificative ale cantităților de ploaie în timpul acestui fenomen.
În consecință, temperatura medie a planetei poate crește temporar cu aproximativ 1,5 grade Celsius față de epoca preindustrială. Acest lucru reprezintă un prag important, deoarece diferența de 1,5 grade Celsius marchează limitele toleranței umane, cu impact semnificativ asupra mediului.
Studiile au arătat o conexiune între El Niño și bolile infecțioase, cum ar fi malarie și dengue. De-a lungul coastelor Venezuelei și Braziliei, cazurile de malarie au crescut în perioadele El Niño. Această tendință s-a observat și în Columbia, India, Pakistan și Peru, iar cazurile de dengue au înregistrat creșteri în numeroase insule din Pacific.
Interacțiunea complexă dintre El Niño și țânțarii care transmit aceste boli este dificil de prevăzut. Țânțarii se înmulțesc în medii calde și umede, dar inundațiile masive cauzate de ploi puternice pot spăla larvele de țânțari, afectând populațiile lor.
În consecință, zonele cu ploi abundente urmate de perioade uscate și fierbinți, precum India, Pakistan și California, prezintă riscuri semnificative.
De exemplu, California, după perioade de secetă, poate fi supusă unor inundații și condiții neobișnuit de răcoroase. Acest lucru poate crea condiții favorabile pentru răspândirea virusului West Nile, o boală transmisă de țânțari care devine tot mai răspândită în SUA. Impactul fenomenului El Niño asupra sănătății și mediului necesită o monitorizare atentă și măsuri preventive adecvate.
